principalul continut al acestei pagini | navigare principala
Slovenia

Slovenia

Autenticitatea si naturaletea, precum si produsele de agricultura autohtone cu un consum industrial neglijabil, reprezinta trasaturile bucatariei slovene.

Pozitia geografica

Locatia Sloveniei la intersectia dintre culturile: alpina, mediteraneana si panoniana reprezinta fundamentul perfect pentru o bucatarie bogata si exceptionala. Tara se invecineaza cu Italia, Austria, Ungaria si Croatia si ocupa o suprafata de 20.273 km. Aproape jumatate din suprafata este acoperita de paduri. Potrivit unui recensamant realizat in 2006, Slovenia are o populatie de 2.010.347 locuitori. Pe acest mic teritoriu vom gasi diversitate reflectata incepand cu configuratia solului, temperatura, umiditate sau vant si alte resurse naturale.

Pozitia sa geografica, precum si dezvoltarea sociala si istorica au rezultat in forme culturale si stiluri diferite de viata pentru sloveni. Acest lucru se reflecta, bineinteles, si in gastronomia Sloveniei: retete vechi, influente noi, produse de agricultura crescute individual si un consum industrial neglijabil.

Influenta istorica

Stramosii Sloveniei de astazi au ocupat acest teritoriu inca din secolul al VI-lea, insa o serie de evenimente istorice tulburatoare au avut loc de atunci. Imperiul Roman, Republica Venetia, Monarhia Austro-Ungara si Fosta Iugoslavia au avut o influenta importanta in Slovenia. Tara si-a castigat independenta in anul 1991.

Cel mai important eveniment din istoria recenta a Sloveniei este aderarea la UE, care a influentat de asemenea bucataria traditionala, devenita din ce in ce mai populara printre statele membre UE si chiar mai departe.

Trasaturile bucatariei slovene

Este dificil sa vorbim despre o bucatarie slovena omogena pentru ca, desi aparent simpla, este influentata de diversitatea geografica, resurse naturale si tarile vecine (cu Italia, Austria, Ungaria si Croatia). Bucataria din zona alpina nu se aseamana cu cea din zona de coasta. Bogatiile bucatariei slovene abunda in specialitati mediteraneene din peste, din carne uscata Kras, piureuri foarte sanatoase din hrisca si din porumb, mamaliga, potice (un fel de pateu), štrukli (aluat umplut cu branza) si faimoasa prekmurska gibanica (o prajitura traditionala cu mai multe straturi). Kras prosciutto, una dintre cele mai apreciate specialitati slovene, este recunoscuta international. Miscarea Slow Food a patruns in Slovenia in 1995, descoperind excelente resurse naturale in aceasta tara.

Inafara de tavernele locale numite "gostilne" si restaurante, Slovenia ofera o bogata selectie de specialitati nationale si internationale. Din ce in ce mai multi sloveni mananca in oras din cauza programului incarcat de la serviciu si datorita preturilor rezonabile. Fiind interesati in special de bucataria specifica Sloveniei, vom incerca sa descoperim mai multe informatii prin intermediul bucatariei traditionale din zonele rurale, unde vom gasi gospodarii ce pregatesc mancarea "la fel ca pe vremea stramosilor".

Bucataria traditionala

Autenticitatea si naturaletea sunt doua atribute ce caracterizeaza perfect bucataria traditionala slovena. Cele mai cunoscute preparate sunt: piure de porumb, mamaliga, carnati Kranj, pogace (prajituri rotunde), Kras prosciutto, zlikrofi (ravioli in stil sloven), varza acra si napi sau specialitati pregatite din hrisca si ciuperci.

Specialitati:

  • In regiunile Primorska si Kras, mamaliga a devenit un substitut al painii. In timpul Celui de-Al Doilea Razboi Mondial, oamenii mancau mamaliga cu gem in Ljubljana. In afara de porumb, mamaliga se mai prepara si din hrisca fiind mult mai gustoasa daca i se adauga lapte batut, fructe sau se presara scortisoara pe deasupra.
  • Piureul din porumb se pregateste adaugand faina in apa fierbinte cu sare, iar reteta a ramas neschimbata de secole.
  • Faimosul zlikrofi din regiunea Idrija este o mancare facuta dintr-un aluat umplut cu cartofi, carne si oua. In regiunea Koroška, zlikrofi din hrisca se umple cu fructe.
  • Legumele specifice Sloveniei sunt varza acra si napii (napi fierti cu piure din mei).
  • Produse din carne: diferite feluri de carnati, bacon, carne tocata, sunca si Kras prosciutto de cea mai buna calitate.
  • Pasari: gaste, rate, curcani, cocosi, pui.
  • Peste si fructe de mare: cod, pastrav, tipar, sepie, calmar, langustine.
  • Plante leguminoase: fasole, mazare, fasole pastai, linte, naut.
  • Specialitati din cartofi precum rondele de cartofi cu unt, smantana si salata.
  • Piureuri: piure din mei, ciorba din orz cu fasole si carne, piure din hrisca.
  • Legume: fasole, varza acra, cartofi.
  • In bucataria slovena, supele ocupa un loc foarte important. Supa de ciuperci in paine si supa de bureti sunt excelente. Cateva supe clasice sunt supele de pui, de vita, de cartofi etc.
  • Condimentele traditionale folosite in Slovenia sunt maghiran, cimbru salbatic, melisa, salvie, cimbru, frunze de dafin, iar scortisoara si piperul s-au integrat cu succes printre mirodeniile locale.
  • Delicatese dulci: prajituri cu miere, faimosul cremsnit (kremsnita), grmada, štrukli (gogoasa umpluta) si potice, un fel de pateu umplut cu nuci, alune, roscova, seminte de mac, lapte batut, stafide si fructe uscate. Cea mai faimoasa prajitura in aluat este prekmurska gibanica (din lapte batut, seminte de mac, nuci, mere, stafide si alte ingrediente), o incredibila sursa de placere dulce si totodata o bomba calorica.
  • Vinuri faimoase specifice: Malvasia si Teran – caracteristice zonelor de coasta; Cvicek, Metliska Crnina (Bela Krajina), Renski Riesling si Traminec; Modra Frankinja, Sauvignon, Radgonska Penina.

Bucataria slovena contemporana

Bucataria slovena contemporana si-a pastrat identitatea in ciuda influentelor provenite din diverse zone europene, extinzandu-si totodata orizonturile.

Numeroase tipuri de paine ("pirinog", paine din faina integrala sau din secara, porumb, roscova, cartofi, cu seminte, fara gluten, cu fructe etc.), specialitati mediteraneene, peste, ciuperci, fructe de padure, štrukli (gogosi umplute), potice (un pateu traditional), gibanice (prajitura in mai multe straturi), gnocchi, paste, fripturi, gulas, carpaccio, melci, specialitati din carne de cal, broaste sau vanat au devenit o parte importanta a bucatariei slovene contemporane.

O caracteristica speciala a Sloveniei este numarul tot mai mare al produselor ecologice, "integrirane pridelave", respectiv produse obtinute prin folosirea masurilor agro-tehnice ce respecta masurile economice, toxicologice si de protejare a mediului.

Ljubljana

Ljubljana este un mic univers culinar. Aici poti alege dintr-o selectie de restaurante celebre, taverne locale sau localuri ce ofera placinta cu branza si carne, kebab, mici la gratar, pateuri, pizza, cartofi prajiti sau meniuri turcesti, sarbesti, bosniace, spaniole, japoneze, mexicane, chinezesti, argentiniene sau africane.

Sfaturi de calatorie (ce nu trebuie ratat)

  • Mananca ceva gatit proaspat si fierbinte la o "gostilna" slovena.
  • Incearca ceva exotic in numeroasele restaurante internationale.
  • Ia un taxi la un pret rezonabil dupa un pahar sau doua de vin.
  • Experimenteaza un "Decembrie vesel" si fii atent la vacantele romantice ce le poti face in Ljubljana.
  • Viziteaza eco market-urile din Ljubljana si cumpara ceva de acolo.
  • Viziteaza Sunday Bolšji sejem – piata de antichitati (Cankarjevo nabrezje) si workshop-urile copiilor din centrul orasului in fiecare sambata dimineata.
  • Urca in Vechiul Oras din Ljubljana cu un bilet de tren de 2 Euro.
  • Viziteaza Festivalul International de Film din Ljubljana si alte evenimente culturale sau muzicale.
  • Urca pe Muntele Triglav.
  • Mananca o prajitura cu crema pe malul lacului Bled si fa o plimbare de-a lungul superbului lac Bohinj.
  • Petrece o noapte la Ljubljana's Celica – un hostel inedit proclamat de catre Lonely planet drept "cel mai hippy hostel de tineri" din lume in 2006.
Acasa
principalul continut al acestei pagini | navigare principala